2012 – Te salut tinere, se pare că Stăpânul Timpului a mai îngăduit încă un an pe roata vremii.
2013 – Aşa e. Am fost trimis şi iată-mă sosit! Sunt gata de drum. Mă întreb însă ce voi fi eu pentru pământeni.
2012 – I-am auzit povestind pe mulţi cu groază despre ghinionul ce o să-l aibă în tine. Nu prea le e drag numărul 13.
2013 – Oare de ce? Nu sunt eu an de har, de îndurare?
2012 – Ba da, dar cu întocmirea gândurilor pornite spre rău, oamenii au ajuns să se teamă şi de umbra lor. Dacă mă gândesc însă bine, a fost totuşi în vechime o dată de 13 ce a semănat groază într-un popor întreg – poate de acolo nefasta amintire.
2013 – O naţiune întreagă de superstiţioşi?
2012 – Nu, nici pe departe. Dar aruncându-se zarul nimicirii s-a ales data de 13 a lunii Adar când toţi evreii trebuiau omorâţi. O mare jale a fost atunci printre iudei: posteau, plângeau şi se boceau, iar mulţi se culcau în sac şi cenuşă.
2013 – Poporul ales de Dumnezeu? Ce îngrozitor!
2012 – Fii pe pace! Credincioşia Celui Prea Înalt şi vrednicia unor oameni ca Mardoheu şi Estera a făcut ca tot răul pus la cale de nelegiuitul Haman să se întoarcă spre binele poporului Israel. Ziua necazului s-a transformat în sărbătoarea biruinţei.
2013 – Mi-ar plăcea şi mie să rămân în istorie ca „2013 – Anul Binecuvântării”!
2012 – Pentru toţi care se vor încrede în El şi făgăduinţele Lui aşa vei fi. Îţi spun sigur.
 
Nu-mi rămâne decât să Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru acest timp de har şi mă rog ca în noul an toţi sfinţii Lui să înalţe steagul izbăvirii.
La mulţi ani!


Aroma Naşterii Domnului


„Dar îngerul le-a zis: „Nu vă temeţi: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul:
astăzi în cetatea lui David, vi s-a născut un mântuitor, care este Hristos, Domnul.
Iată semnul, după care-L veţi cunoaşte: veţi găsi un prunc înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle.
Şi deodată, împreună cu îngerul s-a unit o mulţime de oaste cerească, lăudînd pe Dumnezeu, şi zicând:
„Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte, şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui.”
                                                                                                                             Luca 2:10-14


Oare astăzi se mai poate? Tocmai am vizionat un documentar în care se prezenta efortul administraţiilor publice din Germania pentru realizarea unui cadru de Crăciun în oraşele lor: arhitecţi şi proiectanţi celebri angajaţi să creeze cele mai exuberante decoruri în pieţe, gări şi alte locuri publice. Sute de mii de euro cheltuiţi ca oamenii să simtă feeria sărbătorii. Ghirlande luminoase, panglici colorate, globuri strălucitoare generos distribuite, să spulbere bezna friguroaselor nopţi de iarnă şi să aducă în sufletul celor mici şi-a celor mari un strop de bucurie. O mulţime de cuvinte şi imagini despre tehnicile şi materialele create special pentru a da ambianţa unei sărbători adevărate pe străzi şi-n magazine, dar pentru a câta oară, niciun cuvinţel despre Hristos.