Mi-ar fi plăcut să fiu pe munte
S-aud Cuvântul predicând,
Să văd atâtea mii de oameni
cum stau pe iarbă ascultând.
 
Aş fi dorit să fiu copilul,
Ce cu iubire-a renunţat
La pâinea lui şi peştii care
Isus i-a binecuvântat.
 
Un ucenic ce-mparte pâine
Mi-ar fi plăcut ca să pot fi,
Să văd mulţimea săturată
Cu har din cer, în acea zi.
 
Şi-aş mai fi vrut să fiu eu omul
Ce prin credinţă a cărat
Coşuri goale, să se strângă
Belşugul vrednic de-mpărat.